Alb spre negru. Totul se inconjoara si se risipeste in acest fel. Deschizi ochii si ii inchizi. Intinzi mainile si apoi ti le pui la ochi. Tipi fericire si apoi asurzesti de prostie. Cantam acelasi cantec incet si trist cat un fulg de nea negru. Atat de intuneric, arc de foc spre necunoscut - frica trimite sageti in speranta unei lumini calauzitoare. Dumnezeu, Allah, Dow Jones sau XXX numeste-le cum vrei, sagetile se sting incet.Spre intuneric, prietene tot spre intuneric. Zapada e doar umbra lui pe pamant. Mai bine arunca-ti frica in zapada si danseaza cu ea cercuri infinite, pana mintea e goala de sageti, atat de aproape de adevar.
Paseste lin pe cerul fin pe care il numim comun destin.Luna'i ascunsa de venin, in noaptea asta murim.Traim!
