
Ascult fluturi obositi in ploaia trecutului si incerc sa-i iubesc asa cum sunt. Dar ei mor intr-o zi, doua...numai ploaia ramane.Am sa incerc sa nu-i strivesc sub presiunea dorintei si sa nu-i omor intr-o mare de sloboz..O sa-i imbrac in scutece roz.Un trombon surd se catara pe chitara unui ochi incalzit de incercarea de a (a)prinde noaptea in rama zorilor stropiti cu o dragoste moderna!



